Moment(Privirea ta)

Decembrie 2010

Ai intrat. Te-ai oprit in centru, exact in dreptul meu. Telefonul meu “canta”, ironic, “Secret love”. Cand am ridicat privirea, am observat cum stateai, impietrit parca, uitandu-te la mine. In acea clipa am citit atatea ganduri in privirea ta, am simtit cum inima ta imi transmitea mesaje.S-a creat intre noi doi o conexiune, s-a daramat zidul de piatra in spatele caruia te ascunzi de restul lumii. Dar nu si de mine...

Iar eu..eu am simtit cum naufragiez in marea albastra a ochilor tai. Am pierdut legatura cu realitatea. Intensitatea privirii tale m-a topit. Nu ma mai gandeam la nimic. In acel moment, totul se invartea in jurul meu, doar imaginea ta ramanea fixa.  Simteam furtuna de ganduri, de lucruri pe care ai nevoie sa le spui. Parca eram amandoi in Universul nostru, parca nimic nu mai conta, parca amandoi am asteptat toata ziua pentru a ne revedea, pentru a ne elibera..

Am vazut pentru prima data cum lasi deoparte felul tau rigid de a fi si iti arati partea cea mai frumoasa  pe care o tii inchisa. Am stiut ca ea exista acolo, dar nu as fi crezut ca mi-o vei picura mie in suflet.

Momentul acesta a durat mai putin de jumatate de minut pentru ca mi s-a atras atentia ca trebuie sa raspund la telefon si m-am ridicat. Dar acest moment mi-a demonstrat cat de profund esti, cat de multe lucruri incerci sa maschezi in fiecare zi. M-ai facut sa imi doresc sa descopar tot mai mult din adevaratul “tu” pentru ca ma fascineaza ceea ce gasesc...Te-as asculta cu entuziasm ore in sir vorbind chiar si despre compozitia chimica a aerului..

...De ce?

...Nu pot!

P.S: Stiai ca ai cel putin 8 tipuri de zambet?